De vorba cu tine


Frica

Daca vorbele nu s-ar fi topit ti-as fi spus ca nu am putut fugi de aceasta povara ci din contra, m-am adancit in ea si m-am indragostit de tine. Acum, odata ce am acceptat-o si ti-am aratat-o, nu mai e o povara, cuvintele, le pot articula iar sentimentul nu mi se mai pare ca ma strapunge, nicio durere surda nu ma stapaneste de ceva vreme. M-am eliberat si m-am lasat sa fiu vulnerabila in fata ta. Partea buna e ca nu ai fugit, esti perseverant, nu ai fugit asa cum am incercat sa o fac eu, in primul rand de mine si apoi de tine

Motiv

Esti departe de a fi tot ce mi-am dorit vreodata, dar asta ne face doi. Nici eu nu sunt idealul tau de femeie, poate il ai deja, undeva in lumea asta. Daca ar fi sa definesc in cateva cuvinte ce imi spune relatia cu tine, acestea ar fi: familiaritate, conflict, provocare, statornicie si sex. Oamenii au tendinta sa aleaga persoane cu care pot reface mediul de familie de acasa din copilarie. Al meu stiu ca era conflictual si tensionat. Parintii mei au fost oameni putenici, cu oarece functii si influenta in comunitatea mica in care am crescut.

Autenticitate

Nu stiu daca totul este despre copilarie dar am fost un copil si adolescent timorat. Nici acum nu ma simt foarte libera si dezinvolta iar cand o fac, apare cate un tip sa imi domine exaltarea si sa o stinga pentru a putea sa aiba de a face cu mine, pentru ca in sinea lor imi sunt inferiori. Doar eu ii pun in mintea mea pe un piedestal de pe care nu ii dau jos nici in ruptul capului. Chiar daca au fost la inaltime cateva momente eu ii sacralizez pentru o eternitate caci nu reusesc sa traiesc clipa fara a duce cu mine parti din trecut in viitor. Daca as fi putut sa nu ma nelinistesc pentru orice, sau macar sa nu puna stapanire pe mine aceasta neliniste, sa o pot suporta si gestiona mai usor,caci imi pierd personalitatea si puterea de actiona. Nu, nu esti tu cel care ma domina sunt sentimentele mele de care fug. Prea mult timp am fost pustie si acum ai aparut tu, si de la o scanteie au aparut toate si ma coplesesc. Nu, nu am putut sa iti spun tot dar ce am descoperit la tine intrece orice minciuna de-a mea. Cum as putea sa iti spun acum ca m-am agatat de tine sa ies si sa ma gasesc pe mine. Nu stiam de ce ma prind si nu stiam incotro ma indrept. Am plonjat in necunoscut si am intalnit o lume plina de tumult, cu emotii si nerv, incordare si asteptare. Nimic mai binevenit. Ai fost tu cel care le-ai inlesnit pe toate. Chiar daca tot corpul meu s-a incrancenat si teama a venit la suprafata imediat dupa ce ne-am apropiat, toate astea s-au intamplat ca sa se produca vindecare si renasterea la o noua viata. Sa lasi carapacea in urma e greu si dureros. De-atatea ori mi-ai cerut sa iti spun ce am de spus dar muteam, sa ii dau drumul, sa tasnesc, dar eram impietrita. Si tu inrautateai situatia. Nu ma ajutai cu nimic si nici nu imi intindeai mana sa vii in intampinarea cuvintelor mele. Dar tot tu, acum m-ai aratat calea, sa iti urmez pasii, sa vin spre tine. Mi-ai arat ca nu e nimic rau in urma barbatul si a fi vulnerabila in fata lui. Ca nu trebuie sa ai garda sus iar cand o ai atunci esti mai descoperita pentru ca iti construiesti o masca cu care nu te poti apara decat in carti sau cel putin femeile ca mine nu au o regie dupa care sa actioneze iar masca si garda nu le ajuta deloc in cazuri de spontaneitate si entuziasm. Daca e nevoie de rigiditate, masca doar asta le ofera iar cu masca si rigiditate nu poti construi nimic. Autenticitatea te ridica deasupra tuturor si nu te va lasa sa cazi. Ai incredere in ce zace in sinea ta si nu te teme sa le scoti la suprafata.

Stare de bine vs oboseala cronica

A inceput sa ma intereseze iarasi starea mea de bine, sa caut resurse in mine si sa le dezvolt, sa le alimentez din exterior cu terapie, cursuri si deschidere spre nou si lume. Merg la cursuri de adaptare si rezistenta sau implicare si acceptare, curs- terapie, yoga, zumba. Nu mai fumez la nesfarsit gandindu-ma la tine si incercand sa captez clipa si starea de ameteala pe care mi-o provocai. O ameteala, o ameteala cu care am trait vreo doua luni si cu greutati la glezne. Simt o nevoie de alcool si tigari, asta e starea pe care mi-o dai iar daca acum rezist pentru ca esti departe, cand o sa revii cu greu voi face fata. O atmosfera de baruri imbacsite de fum, cabaret ieftin si ore tarzii, si o cantece precum Paris Nights- George Baker, Vaya Con Dios- Pauvre Diable, Bebe – Cocaine.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s