Filozofie de viata


Cautam retete de viata, cum sa traim, cum sa fim fericiti, cum sa relationam, cum sa gestionam problemele. Le aplicam cu rigurozitate dar rezultatul e acelasi, orice am face suntem in continua cautare caci nu ne simtim impliniti. Sa fie rezultatul societatii de consum in care traim? Ne-am pierdut pe drum pentru ca nu am stiut unde sa ne oprim?

Valorile dobandite de la parintii nostri, de la prieteni nu mai coincid ( au facut-o vreodata ?) cu propriile valori. Se deschide o prapastie intre sufeltul nostru si noi. Suntem frustati si ne incapatanam sa ne luptam cu noi. Ne aruncam in valtoarea vietii sa tinem pasul cu tot ce ne inconjoara. Sa mergem in concedii de 5 stele, sa ne ridicam case, sa ne achizitionam masini de lux, haine si gadget-uri. Dar nu suntem multumiti. Credem ca daca obtinem un post intr-o corporatie ne va da bunastare spirituala si materiala. Vom fi recunoscuti de societate. Devenim sclavi pentru o pozitie sociala pana cand ne pierdem identitatea. Renuntam la noi. Nu avem timp sa avem grija de noi. Sa fim senini. Aceasta seninatate care se vede pe chipul nostru indiferent ce haine purtam. Nu mai suntem capabili sa ne bucuram de lucrurile simple pe care odinioara le puteam percepe.

Am descoperit naturopatia care vine sa ne reaminteasca ceea ce am uitat. Starea de bine, sanatatea mentala se reflecta in noi, in corpul nostru. Suferintele noastre interioare declanseaza boli fizice. Trebuie sa tratam cauza nu efectul. Comportamentul nostru fata de noi se rasfrange asupra calitatii ulterioare a vietii noastre.

Exista multe disfunctionalitati in societatea noastra, in familiile  noastre si mai ales in comportamentul fiecaruia dintre noi. Principiile de viata mostenite nu sunt in armonie cu ceea ce simtim si ne dorim noi. Mai rau, nu mai stim ce ne dorim. Gandirea noastra este atat de alterata cu balastul celor din jurul nostru incat am uitat cine suntem si unde vrem sa ajungem noi. Nu ceea ce vrea societatea sa devenim. Nici familia. Ne trezim adulti cu un bagaj care nu este al nostru. Vrem sa ne descotorosim si nu stim cum. Nu vrem sa il abandonam caci asta ar insemna sa lezam sentimentele familiei. Cum procedam? Schimband la noi ce e de schimbat nu mai suntem in ,,armonie” cu ai nostri dar se pare nici cu noi. Si nu mai vrem sa continuam. Am descoprit ca acel hau isi afla sorgintele in prea multa dragoste. Si de aici am deschis cutia Pandorei…. pe care o sa o inchid la loc pana o sa infrunt rele din launtrul ei fara a cadea prada lor din nou. Sunt pasi multi de parcurs. Am avut o revelatie si un soc totodata. Vocile din gandurile mele m-au dus, cu greu dar au reusit sa ma duca spre locul de unde sa incep recuperarea mea si sa inteleg.

E un indemn foarte drag mie si care poate inglobeaza o filozofie de- o viata ,,Alege sa nu te pierzi si priveste lumea detasandu-te de ea!” pe care incerc sa il respect dar pana acum catva timp nu am stiut de ce nu eram capabila sa nu ma pierd. Si tot timpul am ales (inconstient) sa ma pierd.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s